Da, este momentul sa recunosc: am facut cateva greseli... Vreo doua... sute. Cred, cine dracu le numara?
M-am oprit putin si m-am intrebat de ce o fac. De ce scriu? Pai... pe de o parte este ritualul, comportamentul nevrotic ce te ajuta sa mergi mai departe fara sa ramai agatat prin niciun fir de cele doua... sute. De greseli, de greseli era vorba, da.
Asadar... una e asta, ca asa ne functioneaza mintea, iar a doua este doar o nuantza - este un demers vindecator - bataile inimii cresc atunci cand vietile aterioare sunt retraite. Si cu asta aprindem lumina in camera cu demoni si ii transformam in piatra. Vietile raman, muzica noptii, dorintele care explodau si cele care n-au fost dezamorsate niciodata. N-o sa spun ca am scapat, pentru ca nu pot; probabil ca mai ales din cauza ca nu vreau.
In rest, berea mea se potriveste oricarui gloss. Asa ca... uite ce zic: unele greseli fac sa-mplineasca unele dorinte.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu